Piața asigurărilor din Republica Moldova este în proces de consolidare, ceea ce determină o serie de modificări normative ale acestui sector. Principalele tendințe ale noilor implementări ale sistemului de reglementare a asigurărilor din Republica Moldova conduc la ideea armonizării legislației naționale cu cea a Uniunii Europene. Actualmente organul de reglementare a sectorului asigurărilor în Republica Moldova, numit Comisia Națională a Pieții Financiare (în continuare CNPF), colaborează strâns cu autoritățile europene în sensul integrării Republica Moldova în UE.
Regimul de solvabilitate al Republica Moldova până în aprilie 2011 a fost reglementat de Regulamentul cu privire la garantarea solvabilităţii organizaţiilor de asigurare, emis la 31 decembrie 2002 de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii al Republica Moldova. Acesta este primul act normativ prin care se adoptă primele cerinţe referitoare la solvabilitatea companiilor de asigurare din Republica Moldova, accentul principal fiind pus pe suficienţa de capital. În acest regulament, exigenţele faţă de capital sunt foarte mici, dat fiind faptul că este o măsură nouă în reglementarea sectorului asigurărilor în scopul racordării la cerinţele Uniunii Europene.
Datorită tendinţei actuale din Republica Moldova de integrare în UE, CNPF la 15 aprilie 2011 publică Regulamentul privind marjele de solvabilitate şi coeficientul de lichiditate ale asigurătorilor (reasigurătorilor), prin care se introduce o nouă metodă de calculare a marjei de solvabilitate minime, a marjei de solvabilitate disponibile, şi a ratei de solvabilitate, cât şi noi limite ale acestor indicatori. În acest nou regulament, CNPF tratează capitalul dintr-o perspectivă mult mai amplă şi riguroasă, încercând să ţină cont de calitatea capitalului asigurătorilor, sensibilitatea cerinţelor de solvabilitate la riscuri, nivelul minim de solvabilitate, riscurile care nu sunt acoperite de normele de solvabilitate, mix-ul de afaceri şi investiţii, nivelul de securitate, problemele de supraveghere şi jurisdicţionale, nivelul general al capitalizării în industrie, evoluţiile în cadrul industriei, competitivitatea, mediul economic în jurisdicţie, dezvoltarea pieţelor de capital, gestionarea riscurilor, protecţia asiguraţilor / Fondul de Garantare, ş.a.

Regimul actual de solvabilitate al Republica Moldova este reglementat de
Legea cu privire la asigurări nr. 407, publicată în Monitorul Oficial nr.47-49/213 din 06 aprilie 2007 și de
Regulamentul privind marjele de solvabilitate şi coeficientul de lichiditate ale asigurătorilor (reasiguratorilor) nr. 2/1 din 21 ianuarie 2011 (în continuare Regulament).
Abordările normative referitoare la solvabilitatea companiilor de asigurări descrise de Regulament, sunt structurate în 3 parți generale, și anume:
1. Recunoașterea activelor și obligațiilor în scopul solvabilității;
2. Calculul marjei minime de solvabilitate;
3. Calculul ratei de solvabilitate.
Când se abordează conceptul de recunoaștere a activelor și obligațiilor unei companii de asigurări în scopul determinării indicatorilor de solvabilitate a acesteia, se are în vedere identificarea elementelor bilanțului acestei companii care pot face obiectul calculului solvabilității. Aceasta este orientată spre determinarea obligațiilor companiei de asigurări și a activelor cu care compania garantează acoperirea acestor obligații în fața asiguraților, investitorilor și a partenerilor. Principiile și scopul recunoașterii activelor și obligațiilor în scopul solvabilității reiese din principiile solvabilității, și anume, de a garanta cu active disponibile obligațiile companiei survenite din încheierea contractelor de asigurare și a obligațiilor față de terți, totodată, garantând stabilitatea companiei la factorii de risc prin deținerea unui volum suplimentar de active disponibile, care să nu fie mai mic de pragul minim cerut de organul de supraveghere.
În conformitate cu prevederile Regulamentului, obligațiile unei companii de asigurări față de asigurați sunt reprezentate de rezervele tehnice. Acestea din urmă constau din Rezerva primei necâștigate, Rezerva daunelor neavizate, Rezerva daunelor declarate dar nesoluționate, Rezerva riscurilor neexpirate și Rezervele matematice, fiecare din ele ținând de specificul activității companiei de asigurări. Modul de calcul a rezervelor tehnice a companiilor de asigurări din Republica Moldova este reglementat de
Regulamentul privind rezervele tehnice de asigurare nr. 1/5 din 11 ianuarie 2011, publicat în Monitorul Oficial nr. 37-38 din 11 martie 2011. Regulamentul privind marjele de solvabilitate şi coeficientul de lichiditate ale asigurătorilor (reasiguratorilor) specifică anumite active cu care compania de asigurări poate acoperi rezervele tehnice constituite, în cele din urmă formând fondul asiguraților. Dintre acestea pot fi menționate valorile mobiliare, disponibilitățile bănești în casierie, conturi curente și depozite, bunuri imobiliare și creanțe aferente primelor subscrise.
Obligațiile față de terți fac trimitere la toate obligațiile unei companii de asigurări cu excepția rezervelor tehnice. Activele care servesc pentru acoperirea acestor obligații formează fondul asigurătorului, acestea putând constitui și alte tipuri de active decât cele reglementate pentru acoperirea fondului asiguraților, cu excepția celor menționate de Regulament ca fiind neadmise la calculul solvabilității. Regulamentul menționează că toate obligațiile companiei sunt admise la calculul solvabilității, doar că acestea urmează a fi clasificate conform indicatorilor prezentații în Forma O-Obligații
Regulamentul divizează activele asigurătorului conform capacităţii acestora de a acoperi obligaţiile companiei de asigurări. În acest context, pot fi delimitate o serie de active care, conform Regulamentului, nu pot fi aplicate la calculul capacităţii de plată a companiei de asigurări (valoarea cărora se consideră a fi zero la calculul marjei de solvabilitate), şi care sunt enumerate mai jos:
- activele nemateriale ale asigurătorului (reasiguratorului);
- mobila ca parte componentă a mijloacelor fixe, materialele şi obiectele de inventar;
- avansurile care au o vechime de peste 90 de zile, acordate angajaţilor;
- creanţele aferente primelor subscrise în măsura în care sânt mai vechi de 60 de zile;
- creanţele de la reasiguratori mai vechi de 90 de zile;
- alte creanţe şi avansuri, în măsura în care nu sunt recuperabile;
- cheltuielile, inclusiv de achiziţie, reportate;
- partea de profit şi/sau rezerve, altele decât cele tehnice, spre alocare ale asigurătorului (reasiguratorului) şi orice active fictive altele decât cheltuielile anticipate.
Recunoașterea activelor în scopul solvabilității este mult mai specifică decât cea a obligațiilor. În continuare vom prezenta aspectul normativ și financiar-contabil al recunoașterii activelor din bilanțul companiei de asigurări, în scopul solvabilității.
Pentru asigurarea dispersiei adecvate a activelor destinate acoperirii rezervelor tehnice, Regulamentul prevede stabilirea unor plafoane la admiterea acestor active în fondul asiguraților. Sunt stabilite plafoane individuale pentru fiecare activ, în dependență de tipul acestuia, și plafoane de grup, care se stabilesc pentru ansamblul activelor dintr-o anumită grupă.
Plafoanele menționate se calculează reieșind din valoarea globală a afacerii. Conceptul de valoare a afacerii se definește în Standardele de Evaluare Internaționale și Europene ca fiind „valoarea globală a unei întreprinderi care va continua să funcționeze și în care repartizarea acestei valori globale a afacerii, pe părțile ei componente, se face în funcție de contribuția lor la afacerea totală și nu în funcție de valoarea de piață însumată a componentelor ei”.
Valoarea globală a afacerii se calculează ca sumă dintre rezervele tehnice minus cota reasigurătorului în rezervele tehnice plus marja minimă de solvabilitate. În sensul conceptului descris mai sus, se va folosi termenul de Plafon Global (PG) pe parcursul descrierii ulterioare. Conceptul și calculul marjei de solvabilitate minime va fi descris în cele ce urmează.
Regulamentul prevede următoarele limite pentru activele indicate mai jos:
Tabel 1
Limitele de admitere a activelor în fondul asiguraților
Categoriile de active |
Limita individuală a activelor, ca % din Plafonul Global |
Limita pentru ansamblul de active, ca % din Plafonul Global |
Valorile mobiliare emise de către Guvernul Republicii Moldova sau de altă autoritate de stat
|
100% |
100% |
Valorile mobiliare emise de Guvernul, Banca Centrală ale oricărui alt stat, sau de o organizaţie financiară internaţională
|
5% |
20% |
Valorile mobiliare corporative tranzacţionate pe o piaţă reglementată (bursă) a Republicii Moldova
|
10% |
30% |
Valorile mobiliare corporative care nu sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată (bursă) a Republicii Moldova
|
3% |
10% |
Disponibilităţile băneşti în casierie |
x
|
3% |
Disponibilităţile în conturi de decontare curente în instituţii financiare licenţiate de Banca Naţională a Moldovei, inclusiv în valută străină
|
x
|
20% |
Depozitele şi investiţiile în instituţii financiare licenţiate de Banca Naţională a Moldovei
|
10% |
40% |
Terenurile sau construcţiile separate sau terenurile sau construcţiile situate suficient de aproape unele de altele ca să fie considerate efectiv ca o singură investiţie, într-un interes legal real într-o proprietate imobiliară
|
10% |
40% |
Creanţele aferente primelor subscrise, în măsura în care nu sunt mai vechi de 60 de zile
|
5% |
15% |
Cota reasigurătorului în rezervele tehnice
|
x |
100% |
Surse: Elaborat de autor
Pornind de la această sumă (Plafon Global), pe parcursul descrierii recunoașterii activelor în scopul solvabilității, se va determina pragul de admitere la fondul asiguraților corespunzătoare fiecărui activ.
Menționăm faptul că același activ poate participa atât la formarea fondului asiguraților, cât și în fondul asigurătorului.
Activele nemateriale
De regulă, activele nemateriale sunt recunoscute la valoarea zero în scopul solvabilității. Ca o excepție de la ne-admisibilitatea activelor nemateriale la calculul solvabilității, Regulamentul menționează că, din componența activelor nemateriale, programele soft pot participa într-o anumită măsură la formarea fondului asigurătorului.
Tabelul 2
Recunoașterea și evaluarea activelor nemateriale în scopul solvabilităţii
Denumirea activului
|
Recunoașterea activelor
|
Participarea în
fondurile de solvabilitate a activelor recunoscute în rapoartele specializate
de solvabilitate
|
Diferențe în recunoașterea și evaluarea activelor
|
|
Rapoarte financiare
|
Rapoarte
specializate
de solvabilitate
|
|
Fondul
asiguraților
|
Fondul
asigurătorului
|
|
A
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|
Programe
soft
|
Se recunosc la valoare de bilanț (valoarea de intrare corectată sau
reevaluată diminuată cu suma amortizării acumulate)
|
Se recunosc la valoarea costului (valoarea de intrare) ajustată la o cotă
(%), care variază în dependență de anul de achiziție a activului, și anume:
-
75% în anul de
achiziţie;
-
50% în al doilea an
de la data achiziţiei;
-
25% în al treilea an
de la data achiziţiei;
- 0% ulterior.
|
Nu participă
|
Participă la valoarea
recunoscută
|
Comparativ cu raportarea financiară,
-
sunt recunoscute
după norme diferite, întru-cât participă doar activele în primii trei ani de
achiziție,
-
evaluarea activelor
se bazează pe alt principiu
|
|
Active
nemateriale cu excepția programelor soft
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea de intrare corectată sau reevaluată diminuată cu suma
amortizării acumulate)
|
Nu se recunosc
|
Nu participă
|
Nu participă
|
În scopul solvabilităţii,
activele nu sunt recunoscute
|
|
Sursa: Elaborat de autor
Conform SNC 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”, valoarea de bilanţ a activelor nemateriale este suma cu care activele nemateriale sunt evaluate la data întocmirii bilanţului. Aceasta este egală cu valoarea de intrare corectată sau reevaluată diminuată cu suma amortizării acumulate.
În bilanțul contabil, activele nemateriale se reflectă la conturile contabile 111 „Active nemateriale”, 112 „Active nemateriale în curs de execuție” și 113 „Amortizarea activelor nemateriale”.
Activele materiale pe termen lung
Din cadrul acestei categorii de active pot fi menționate patru grupe de active pentru care Regulamentul are abordări specifice, și anume:
a. Terenurile, clădirile, și clădirile cu terenuri;
b. Calculatoarele și echipamentul electronic;
c. Mobila și obiectele de inventar;
d. Alte active materiale pe termen lung
Această grupare a fost determinată în funcție de gradul de admitere la formarea fondului asiguraților, sau însăși la calculul solvabilității.
Valoarea de bilanţ a activelor materiale pe termen lung în raportarea financiară, conform prevederilor SNC 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”, reprezintă suma cu care activele materiale pe termen lung sunt evaluate la data întocmirii bilanţului. La mijloacele fixe şi resursele naturale aceasta este egală cu valoarea de intrare, corectată sau reevaluată, diminuată cu uzura (epuizarea) acumulată. Valoarea de bilanţ a terenurilor o constituie valoarea de intrare sau reevaluată a acestora, iar valoarea de bilanţ a activelor materiale în curs este egală cu suma cheltuielilor efective sau cu valoarea reevaluată.
Terenurile, clădirile, și clădirile cu terenuri
Conform art. 16 alin. 7 al Regulamentului, bunurile imobiliare şi alte drepturi reale asupra bunurilor imobiliare care sunt contabilizate ca terenuri sau construcţii, cu condiţia că aceste active sau drepturi aduc sau vor aduce beneficii economice şi sunt înregistrate în registrul bunurilor imobile, se consideră admise la formarea fondului asiguraților.
În tabelul de mai jos, este prezentată abordarea normativă aferentă terenurilor, construcţiilor separate sau, terenurilor sau construcţiilor situate suficient de aproape unele de altele ca să fie considerate efectiv ca o singură investiţie, într-un interes legal real într-o proprietate imobiliară:
Tabelul 3
Recunoașterea și evaluarea terenurilor și a clădirilor în scopul solvabilităţii
Denumirea activului
|
Recunoașterea activelor
|
Participarea în
fondurile de solvabilitate a activelor recunoscute în rapoartele specializate
de solvabilitate
|
Diferențe în recunoașterea și evaluarea activelor
|
|
Rapoarte financiare
|
Rapoarte
specializate
de solvabilitate
|
|
Fondul
asiguraților
|
Fondul
asigurătorului
|
|
A
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|
Terenuri,
clădiri, și clădiri cu terenuri
|
Se recunosc la valoare de bilanț (valoarea de intrare, corectată sau reevaluată,
diminuată cu uzura acumulată)
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea de intrare, corectată sau reevaluată, diminuată cu uzura
acumulată)
|
Participă la valoarea recunoscută, în limita Plafonului individual și de
ansamblu, respectiv pentru fiecare activ și totalitatea activelor din această
categorie.
|
Participă în mărimea valorii activelor care depăşeşte cotele stabilite
pentru admiterea în fondul asiguraţilor
|
-
|
|
Sursa: Elaborat de autor
Este de menționat faptul că, în scopul solvabilității, terenurile sau construcţiile situate suficient de aproape unele de altele ca să fie considerate efectiv ca o singură investiţie, într-un interes legal real într-o proprietate imobiliară, sunt considerate ca un singur activ, pe când în evidența contabilă acestea sunt evaluate ca active separate, evidența fiecăruia conținând elemente specifice.
Valorile activelor necesare calculului sunt preluate din conturile contabile 122 „Terenuri”, 123 „Mijloace fixe” și 124 „Uzura activelor materiale pe termen lung”.
Calculatoarele și echipamentul electronic
Conform prevederilor art. 4 și 5 al Regulamentului, valoarea calculatoarelor şi echipamentului electronic din cadrul mijloacelor fixe, este parţial admisă la calculul solvabilităţii, după cum este prezentat în tabelul 4.
Tabelul 4
Recunoașterea și evaluarea calculatoarelor și echipamentului electronic în scopul solvabilităţii
Denumirea activului
|
Recunoașterea activelor
|
Participarea în
fondurile de solvabilitate a activelor recunoscute în rapoartele specializate
de solvabilitate
|
Diferențe în recunoașterea și evaluarea activelor
|
|
Rapoarte financiare
|
Rapoarte
specializate
de solvabilitate
|
|
Fondul
asiguraților
|
Fondul
asigurătorului
|
|
A
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|
Calculatoare
și echipament electronic
|
Se recunosc la valoare de bilanț (valoarea de intrare, corectată sau
reevaluată, diminuată cu uzura acumulată)
|
Se recunosc la valoarea costului (valoarea de intrare) ajustată la o cotă
(%), care variază în dependență de anul de achiziție a activului, și anume:
-
75% în anul de
achiziţie;
-
50% în al doilea an
de la data achiziţiei;
-
25% în al treilea an
de la data achiziţiei;
- 0% ulterior.
|
Nu participă
|
Participă la valoarea
recunoscută
|
Comparativ cu raportarea financiară,
-
sunt recunoscute
după norme diferite, întru-cât participă doar activele în primii trei ani de achiziție,
-
evaluarea activelor
se bazează pe alt principiu
|
|
Sursa: Elaborat de autor
Conturile contabile de evidență a acestor active sunt: 123 „Mijloace fixe” și 124 „Uzura activelor materiale pe termen lung”. Se observă că calculatoarele și echipamentul electronic posedă abordări normative analoage programelor soft din componența activelor nemateriale.
Mobila și obiectele de inventar
Activele din componența mijloacelor fixe, care pot fi evaluate ca mobilă sau obiecte de inventar, în totalmente sunt excluse de la calculul solvabilității, conform prevederilor art.4 al Regulamentului.
Mobila este un obiect (cu destinație practică precisă) care servește la amenajarea unei locuințe, a unei instituții etc. și care se sprijină de obicei cu partea inferioară pe podea (DEX ediția 1998). Conform clasificației Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, în componența mobilei se atribuie următoarele tipuri de active:
Tabelul 5
Mobilier şi părţi componente ale acestuia
№
|
Codul poziției
|
Denumirea activului
|
1
|
8452
|
Mobilă destinată maşinilor de cusut
|
2
|
9402
|
Mobilier medical, chirurgical, stomatologic, veterinar scaune sau fotolii pentru frizerie, coafură, care se
pot roti, înclina sau ridica; părţi ale acestor articole.
|
3
|
940310
|
Mobilier metalic de tipul celui utilizat în birouri
|
4
|
940320
|
Alt mobilier metalic
|
5
|
940330
|
Mobilier din lemn sau material plastic
|
6
|
940380000
|
Mobilier din alte materiale, inclusiv din stuf,
trestie, răchită, bambus sau din materiale similare
|
Sursa: Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale
În sensul noțiunii de obiect de inventar, pot fi întâlnite mai multe abordări. Astfel, în Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, prin obiect de inventar se înţelege articolul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele lui, destinat să îndeplinească în mod independent, în totalitate, o funcţie distinctă.
O altă noțiune abordează obiectele de inventar ca active care pot funcționa independent și de regulă au o destinație specială, de exemplu echipamentul de protecție, echipamentul de lucru, îmbrăcămintea specială, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, aparatele de măsură și control, matrițele folosite la executarea anumitor produse și alte obiecte similare.
Abordarea prevăzută de Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale nu vizează o categorie de active distincte, ci se referă la o unitate de evidenţă a mijloacelor fixe, ceea ce face a fi ignorată în favoarea celeilalte definiții.
Tabelul 6
Recunoașterea și evaluarea mobilei și a obiectelor de inventar în scopul solvabilităţii
Denumirea activului
|
Recunoașterea activelor
|
Participarea în
fondurile de solvabilitate a activelor recunoscute în rapoartele specializate
de solvabilitate
|
Diferențe în recunoașterea și evaluarea activelor
|
|
Rapoarte financiare
|
Rapoarte
specializate
de solvabilitate
|
|
Fondul
asiguraților
|
Fondul
asigurătorului
|
|
A
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|
Mobila
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea de intrare, corectată sau reevaluată, diminuată cu uzura
acumulată)
|
Nu se recunosc
|
Nu participă
|
Nu participă
|
În scopul solvabilităţii, activele nu sunt recunoscute
|
|
Obiecte
de inventar
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea de intrare, corectată sau reevaluată, diminuată cu uzura
acumulată)
|
Nu se recunosc
|
Nu participă
|
Nu participă
|
În scopul solvabilităţii, activele nu sunt recunoscute
|
|
Sursa: Elaborat de autor
Obiectele de inventar, în evidența contabilă, pot fi evaluate atât ca mijloace fixe, cât și ca active din componența obiectelor de mică valoare și scurtă durată.
Alte active materiale pe termen lung
Celelalte active din categoria activelor materiale pe termen lung din cadrul conturilor contabile 121 „Active materiale în curs de execuție”, 123 „Mijloace fixe”, 125 „Resurse naturale”, 124 „Uzura activelor materiale pe termen lung” și 126 „Epuizarea activelor materiale pe termen lung”, sunt admise la formarea fondului asigurătorului.
Tabelul 7
Recunoașterea și evaluarea altor active materiale pe termen lung în scopul solvabilităţii
Denumirea activului
|
Recunoașterea activelor
|
Participarea în
fondurile de solvabilitate a activelor recunoscute în rapoartele specializate
de solvabilitate
|
Diferențe în recunoașterea și evaluarea activelor
|
|
Rapoarte financiare
|
Rapoarte
specializate
de solvabilitate
|
|
Fondul
asiguraților
|
Fondul
asigurătorului
|
|
A
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|
Alte
active materiale pe termen lung
|
Se recunosc la valoare de bilanț (valoarea de intrare, corectată sau
reevaluată, diminuată cu uzura acumulată)
|
Se recunosc la
valoare de bilanț (valoarea de intrare, corectată sau reevaluată, diminuată
cu uzura acumulată)
|
Nu participă
|
Participă la valoarea recunoscută
|
-
|
|
Sursa: Elaborat de autor
Active financiare
Ținând cont de natura activelor financiare, acestea pot participa atât la fondul asiguraților cât și la fondul asigurătorului.
Din cadrul activelor financiare pot fi evidențiate 3 grupe, și anume: valori mobiliare, depozite și investiții în instituții financiare licențiate de BNM, și alte active financiare.
Valori mobiliare
Valorile mobiliare sunt instrumente negociabile emise în formă materiala sau evidențiate prin înscrieri în cont, care conferă deținătorilor lor drepturi patrimoniale asupra emitentului drepturi de proprietate sau drepturi de creanță asupra acestuia conform legii și în condițiile specifice de emisiune a acestora. Valori mobiliare pot fi acțiunile, obligațiunile, instrumentele financiare ale administrației publice centrale și locale, precum și instrumentele financiare derivate sau orice alte instrumente financiare încadrate în această categorie.
Regulamentul grupează valorile mobiliare pe care le poate deține o companie de asigurări în patru grupe, și anume:
- Valori mobiliare emise de către Guvernul Republicii Moldova sau de altă autoritate de stat;
- Valori mobiliare emise de Guvernul, Banca Centrală ale oricărui alt stat, sau de o organizaţie financiară internațională;
- Valori mobiliare corporative tranzacţionate pe o piaţă reglementată (bursă) a Republicii Moldova, (acțiuni deținute în entitățile de interes public sau naționale, (ex. bănci, întreprinderi de micro-finanțare));
- Valorile mobiliare corporative care nu sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată (bursă) a Republicii Moldova (acțiuni deținute în alte entități decât cele menționate mai sus).
Aceste active, în scopul raportării financiare, se reflectată la conturile contabile 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”, 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”, 133 ”Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”, 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate”, 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”, și 233 „Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt”.
Activele financiare se reflectă în bilanț la valoarea nominală. Aceasta poate fi:
- valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoarea de piaţă,
- valoarea de intrare,
- valoarea reevaluată.
Aceste active participă direct la formarea fondului asiguraților, iar partea din valoarea acestora care depășește suma limită calculată este preluată în fondul asigurătorului.
Tabelul 8
Recunoașterea și evaluarea valorilor mobiliare în scopul solvabilităţii
Denumirea activului
|
Recunoașterea activelor
|
Participarea în
fondurile de solvabilitate a activelor recunoscute în rapoartele specializate
de solvabilitate
|
Diferențe în recunoașterea și evaluarea activelor
|
|
Rapoarte financiare
|
Rapoarte
specializate
de solvabilitate
|
|
Fondul
asiguraților
|
Fondul
asigurătorului
|
|
A
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|
Valorile mobiliare emise de
către Guvernul Republicii Moldova sau de altă autoritate de stat
|
Se recunosc la valoare de bilanț (valoarea nominală)
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea nominală)
|
Participă la valoarea recunoscută, în limita Plafonului individual și de
ansamblu, respectiv pentru fiecare activ și totalitatea activelor din această
categorie.
|
Participă în mărimea valorii activelor care depăşeşte cotele stabilite
pentru admiterea în fondul asiguraţilor
|
-
|
|
Valorile mobiliare emise de
Guvernul, Banca Centrală ale oricărui alt stat, sau de o organizaţie
financiară internaţională
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea nominală)
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea nominală)
|
Participă la valoarea
recunoscută, în limita Plafonului individual și de ansamblu, respectiv pentru
fiecare activ și totalitatea activelor din această categorie.
|
Participă în mărimea valorii
activelor care depăşeşte cotele stabilite pentru admiterea în fondul
asiguraţilor
|
-
|
|
Valorile mobiliare corporative
tranzacţionate pe o piaţă reglementată (bursă) a Republicii Moldova
|
Se recunosc la valoare de bilanț (valoarea nominală)
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea nominală)
|
Participă la valoarea recunoscută, în limita Plafonului individual și de
ansamblu, respectiv pentru fiecare activ și totalitatea activelor din această
categorie.
|
Participă în mărimea valorii activelor care depăşeşte cotele stabilite
pentru admiterea în fondul asiguraţilor
|
-
|
|
Valorile mobiliare corporative
care nu sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată (bursă) a Republicii
Moldova
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea nominală)
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea nominală)
|
Participă la valoarea
recunoscută, în limita Plafonului individual și de ansamblu, respectiv pentru
fiecare activ și totalitatea activelor din această categorie.
|
Participă în mărimea valorii
activelor care depăşeşte cotele stabilite pentru admiterea în fondul
asiguraţilor
|
-
|
|
Sursa: Elaborat de autor
Depozite și investiții în instituții financiare licențiate de BNM
Sursele de informații aferente depozitelor și investițiilor în instituții financiare licențiate de BNM ale unei companiei de asigurări, în scopul aprecierii indicatorilor de solvabilitate, sunt aceleași ca și în cazul valorilor mobiliare.
Tabelul 9
Recunoașterea și evaluarea depozitelor în scopul solvabilităţii
Denumirea activului
|
Recunoașterea activelor
|
Participarea în
fondurile de solvabilitate a activelor recunoscute în rapoartele specializate
de solvabilitate
|
Diferențe în recunoașterea și evaluarea activelor
|
|
Rapoarte financiare
|
Rapoarte
specializate
de solvabilitate
|
|
Fondul
asiguraților
|
Fondul
asigurătorului
|
|
A
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|
Depozite și investiții în
instituții financiare licențiate de BNM
|
Se recunosc la valoare de bilanț (valoarea nominală)
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea nominală)
|
Participă la valoarea recunoscută, în limita Plafonului individual și de
ansamblu, respectiv pentru fiecare activ și totalitatea activelor din această
categorie.
|
Participă în mărimea valorii activelor care depăşeşte cotele stabilite
pentru admiterea în fondul asiguraţilor
|
-
|
|
Sursa: Elaborat de autor
Alte active financiare
Pentru activele financiare cu excepția valorilor mobiliare, a depozitelor, și a creanțelor pe termen lung (descrierea cărora este în componența Creanțelor), evidența cărora se ține la conturile contabile din grupa 13 „Active financiare pe termen lung” și 23 „Investiții pe termen scurt”, Regulamentul nu prevede anumite reglementări specifice, în cele din urmă fiind admise a participa în fondul asigurătorului.
Tabelul 10
Recunoașterea și evaluarea altor active financiare în scopul solvabilităţii
Denumirea activului
|
Recunoașterea activelor
|
Participarea în
fondurile de solvabilitate a activelor recunoscute în rapoartele specializate
de solvabilitate
|
Diferențe în recunoașterea și evaluarea activelor
|
|
Rapoarte financiare
|
Rapoarte
specializate
de solvabilitate
|
|
Fondul
asiguraților
|
Fondul
asigurătorului
|
|
A
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|
Active
financiare, exceptând valorile mobiliare, depozitele și creanțele pe termen
lung
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea nominală) | Se recunosc la valoare de bilanț (valoarea nominală)
|
Nu participă
|
Participă la valoarea recunoscută
|
-
|
|
Sursa: Elaborat de autor
Stocuri de mărfuri şi materiale
Stocurile de mărfuri şi materiale sunt active care sunt:
- destinate vânzării în cazul activităţii economice ordinare;
- înregistrate ca producţie neterminată;
- destinate consumului în procesul de producţie şi la prestarea de servicii.
Acestea cuprind: materialele destinate utilizării în procesul de producţie; producţia neterminată; produsele finite; mărfurile, inclusiv terenurile şi alte active materiale achiziţionate şi destinate revânzării; obiectele de mică valoare şi scurtă durată.
În scopul solvabilității, recunoașterea stocurile de mărfuri și materiale din bilanțul companiilor de asigurări din Republica Moldova, pot fi deosebite în materiale și alte stocuri de mărfuri și materiale, întru-cât activele menționate au tratări diferite în cadrul Regulamentului.
Materiale
Materialele reprezintă bunuri de natura activelor curente care participă direct la procesul de producţie şi care se regăsesc sau nu în conţinutul material al produselor fabricate, în dependenţă dacă sunt materii prime sau materiale consumabile. Astfel, materialele pot fi destinate utilizării în procesul de producţie, fabricate la întreprindere, sau procurate cu scopul revânzării.
Conform prevederilor Regulamentului, materialele sunt recunoscute la valoarea zero în scopul solvabilității.
Tabelul 11
Recunoașterea și evaluarea materialelor în scopul solvabilităţii
Denumirea activului
|
Recunoașterea activelor
|
Participarea în
fondurile de solvabilitate a activelor recunoscute în rapoartele specializate
de solvabilitate
|
Diferențe în recunoașterea și evaluarea activelor
|
|
Rapoarte financiare
|
Rapoarte
specializate
de solvabilitate
|
|
Fondul
asiguraților
|
Fondul
asigurătorului
|
|
A
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|
Materiale
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea de intrare)
|
Nu se recunosc
|
Nu participă
|
Nu participă
|
În scopul solvabilităţii, activele nu sunt recunoscute
|
|
Sursa: Elaborat de autor
Alte stocuri de mărfuri și materiale
Din cadrul acestor active pot fi menționate obiectele de mică valoare și scurtă durată (omvsd) și mărfurile, care în bilanțul contabil al companiilor de asigurări sunt reflectate la conturile contabile 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, 214 „Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată” și 217 „Mărfuri”. Aceste active se permit a participa la formarea fondului asigurătorului.
Menționăm că, în cazul în care în componența obiectelor de mică valoare și scurtă durată sunt obiecte de inventar, valoarea acestora se exclude din calculul solvabilității.
Tabelul 12
Recunoașterea și evaluarea altor stocuri de mărfuri și materiale în scopul solvabilităţii
Denumirea activului
|
Recunoașterea activelor
|
Participarea în
fondurile de solvabilitate a activelor recunoscute în rapoartele specializate
de solvabilitate
|
Diferențe în recunoașterea și evaluarea activelor
|
|
Rapoarte financiare
|
Rapoarte
specializate
de solvabilitate
|
|
Fondul
asiguraților
|
Fondul
asigurătorului
|
|
A
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|
Obiecte de mică valoare și
scurtă durată, exceptând obiectele de inventar
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea de intrare minus uzura)
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea de intrare minus uzura)
|
Nu participă
|
Participă la valoarea recunoscută
|
-
|
|
|
Mărfuri | Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea de intrare)
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea de intrare)
|
Nu participă
|
Participă la valoarea
recunoscută
|
-
|
|
|
Sursa: Elaborat de autor
Valoarea de bilanţ a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, conform SNC 2 „Stocurile de mărfuri și materiale”, este valoarea de intrare (valoarea de achiziţie) a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată depozitate plus valoarea probabilă rămasă a obiectelor puse în funcţiune la care se calculează uzura.
Creanțe
Creanțele sunt o grupă de active, evidența cărora este organizată la conturile contabile: 134 „Creanţe pe termen lung”, 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 222 „Corecţii la creanţe dubioase”, 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”, 224 „Avansuri acordate pe termen scurt”, 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, 226 „Creanţele preliminare”, 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”, 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”, și 229 „Alte creanţe pe termen scurt”.
Valoarea de bilanţ a creanțelor constituie valoarea nominală a acestora la data întocmirii rapoartelor financiare.
De regulă, creanțele sunt recunoscute în scopul solvabilității și participă la formarea fondului asigurătorului. Cu toate acestea, pot fi menționate active care fac obiectul unor excepții, și anume:
- Creanțe aferente primelor subscrise;
- Creanțe de la reasigurători;
- Avansuri acordate;
- Creanțe și avansuri irecuperabile, avansuri acordate personalului.
Creanțe aferente primelor subscrise
Creanțele aferente primelor subscrise sunt admise la calculul solvabilității în măsura în care acestea au un termen de scadență mai mic de 60 de zile, celelalte creanțe aferente primelor subscrise fiind recunoscute la valoarea zero în scopul solvabilității. Evidența contabilă a acestor creanțe poate fi ținută atât în cadrul creanțelor pe termen lung (134 „Creanţe pe termen lung”), cât și în cadrul creanțelor pe termen scurt (229 „Alte creanţe pe termen scurt”).
Tabelul 13
Recunoașterea și evaluarea creanțelor aferente primelor subscrise în scopul solvabilităţii
Denumirea activului
|
Recunoașterea activelor
|
Participarea în
fondurile de solvabilitate a activelor recunoscute în rapoartele specializate
de solvabilitate
|
Diferențe în recunoașterea și evaluarea activelor
|
|
Rapoarte financiare
|
Rapoarte
specializate
de solvabilitate
|
|
Fondul
asiguraților
|
Fondul
asigurătorului
|
|
A
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|
Creanțe aferente primelor
subscrise
|
Se recunosc la valoare de bilanț (valoarea nominală)
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea nominală), în măsura în care au o scadență mai mică de 60 de
zile
|
Participă la valoarea recunoscută, în limita Plafonului individual și de
ansamblu, respectiv pentru fiecare activ și totalitatea activelor din această
categorie.
|
Participă în mărimea valorii activelor care depăşeşte cotele stabilite
pentru admiterea în fondul asiguraţilor
|
Comparativ cu raportarea financiară,
-
sunt recunoscute
după principii diferite, întru-cât participă doar activele cu scadență mai
mică de 60 de zile.
|
|
Sursa: Elaborat de autor Creanțe de la reasigurători
Creanțele de la reasigurători sunt admise a participa în fondul asigurătorului în măsura în care acestea nu sunt mai vechi de 90 de zile, celecalte ne fiind admise la calculul solvabilității.
Tabelul 14
Recunoașterea și evaluarea creanțelor de la reasigurători în scopul solvabilităţii
Denumirea activului
|
Recunoașterea activelor
|
Participarea în
fondurile de solvabilitate a activelor recunoscute în rapoartele specializate
de solvabilitate
|
Diferențe în recunoașterea și evaluarea activelor
|
|
Rapoarte financiare
|
Rapoarte
specializate
de solvabilitate
|
|
Fondul
asiguraților
|
Fondul
asigurătorului
|
|
A
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|
Creanțe de la reasigurători
|
Se recunosc la valoare de bilanț (valoarea nominală)
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea nominală), în măsura în care nu sunt mai vechi de 90 de zile
|
Nu participă
|
Participă la valoarea recunoscută
|
Comparativ cu raportarea financiară,
-
sunt recunoscute
după principii diferite, întru-cât participă doar activele care nu sunt mai
vechi de 90 de zile.
|
|
Sursa: Elaborat de autorAvansuri acordate
Avansurile acordate sunt admise a participa la formarea fondului asigurătorului în măsura în care acestea au o vechime mai mică de 90 de zile, cele cu o vechime de peste 90 de zile fiind recunoscute la valoarea zero în scopul solvabilității.
Acestor active le sunt atribuite prevederi asemănătoare celor aferente creanțelor de la reasigurători, atât în ceea ce privește termenul limită, cât și în diferențele care apar între valoarea de bilanț și valoarea recunoscută în scopuri de solvabilitate.
Tabelul 15
Recunoașterea și evaluarea avansurilor acordate în scopul solvabilităţii
Denumirea activului
|
Recunoașterea activelor
|
Participarea în
fondurile de solvabilitate a activelor recunoscute în rapoartele specializate
de solvabilitate
|
Diferențe în recunoașterea și evaluarea activelor
|
|
Rapoarte financiare
|
Rapoarte
specializate
de solvabilitate
|
|
Fondul
asiguraților
|
Fondul
asigurătorului
|
|
A
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|
Avansuri acordate
|
Se recunosc la valoare de bilanț (valoarea nominală)
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea nominală), în măsura în care nu sunt mai vechi de 90 de zile
|
Nu participă
|
Participă la valoarea recunoscută
|
Comparativ cu raportarea financiară,
-
sunt recunoscute
după principii diferite, întru-cât participă doar activele care nu sunt mai
vechi de 90 de zile.
|
|
Sursa: Elaborat de autor
Creanțe și avansuri irecuperabile, avansuri acordate personalului
Această grupă de active include creanțele și avansurile constatate ca irecuperabile cât și avansurile acordate personalului, cele din urmă regăsindu-se în componența creanțelor pe termen scurt ale personalului. Acestea sunt recunoscute la valoarea zero în scopul solvabilității.
Tabelul 16
Recunoașterea și evaluarea creanțelor și avansurilor irecuperabile în scopul solvabilităţii
Denumirea activului
|
Recunoașterea activelor
|
Participarea în
fondurile de solvabilitate a activelor recunoscute în rapoartele specializate
de solvabilitate
|
Diferențe în recunoașterea și evaluarea activelor
|
|
Rapoarte financiare
|
Rapoarte
specializate
de solvabilitate
|
|
Fondul
asiguraților
|
Fondul
asigurătorului
|
|
A
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|
Creanțele
și avansurile irecuperabile
|
Se recunosc la valoare de bilanț (valoarea de nominală)
|
Nu se recunosc
|
Nu participă
|
Nu participă
|
În scopul solvabilităţii, activele nu sunt recunoscute
|
|
Avansuri
acordate personalului
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea de nominală)
|
Nu se recunosc
|
Nu participă
|
Nu participă
|
În scopul solvabilităţii,
activele nu sunt recunoscute
|
|
Sursa: Elaborat de autor
Mijloace bănești și active similare cu ele
Regulamentul prevede că mijloacele bănești sunt admise la calculul solvabilității. Informația necesară recunoașterii lor este preluată din conturile contabile 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în valută națională”, 243 „Conturi curente în valută străină”, 244 „Conturi speciale la bănci”, 245 „Transferuri bănești în expediție” și 246 „Documente bănești”.
Tabelul 17
Recunoașterea și evaluarea bănești în scopul solvabilităţii
Denumirea activului
|
Recunoașterea activelor
|
Participarea în fondurile
de solvabilitate a activelor recunoscute în rapoartele specializate de
solvabilitate
|
Diferențe în recunoașterea și evaluarea activelor
|
|
Rapoarte financiare
|
Rapoarte
specializate
de solvabilitate
|
|
Fondul
asiguraților
|
Fondul
asigurătorului
|
|
A
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|
Disponibilităţi băneşti în casierie
|
Se recunosc la valoare de bilanț (valoarea nominală)
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea nominală), în măsura în care nu sunt legate
|
Participă la valoarea recunoscută, în limita Plafonului individual și de
ansamblu, respectiv pentru fiecare activ și totalitatea activelor din această
categorie.
|
Participă în mărimea valorii activelor care depăşeşte cotele stabilite
pentru admiterea în fondul asiguraţilor
|
Comparativ cu raportarea financiară,
-
sunt recunoscute
după principii diferite, întru-cât participă doar activele nelegate.
|
|
Disponibilităţi băneşti în conturi curente
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea nominală)
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea nominală), în măsura în care nu sunt legate
|
Participă la valoarea
recunoscută, în limita Plafonului individual și de ansamblu, respectiv pentru
fiecare activ și totalitatea activelor din această categorie.
|
Participă în mărimea valorii
activelor care depăşeşte cotele stabilite pentru admiterea în fondul
asiguraţilor
|
Comparativ cu raportarea
financiară,
-
sunt recunoscute
după principii diferite, întru-cât participă doar activele nelegate.
|
|
Alte
active similare mijloacelor bănești
|
Se recunosc la valoare de bilanț (valoarea nominală)
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea nominală)
|
Nu participă
|
Participă la valoarea recunoscută
|
-
|
|
|
Sursa: Elaborat de autor Alte active
În cadrul altor active, din componența bilanțului contabil, pot fi delimitate următoarele active:
- cheltuieli reportate și de achiziție;
- cota reasigurătorului în rezervele tehnice;
- partea de profit şi/sau rezerve, altele decât cele tehnice, spre alocare ale asigurătorului (reasiguratorului) şi orice active fictive altele decât cheltuielile anticipate;
- alte active.
Cheltuieli reportate și de achiziție
Noțiunea de cheltuieli reportate vizează cheltuielile anticipate, atât pe termen lung cât și pe termen scurt.
Cheltuielile de achiziţie ale unui asigurător sunt suportate o dată cu subscrierea primei de asigurare. De obicei, acestea provin din comisioanele acordate distribuitorilor externi şi brokerilor.
Cheltuielile reportate, cât și cele de achiziție sunt reflectate în conturile contabile 141 „Cheltuieli anticipate pe termen lung”, 251 „Cheltuieli anticipate pe termen scurt” și 252 „Alte active curente”.
Recunoașterea și evaluarea cheltuielilor reportate și anticipate în scopul solvabilităţii
Denumirea activului
|
Recunoașterea activelor
|
Participarea în
fondurile de solvabilitate a activelor recunoscute în rapoartele specializate
de solvabilitate
|
Diferențe în recunoașterea și evaluarea activelor
|
|
Rapoarte financiare
|
Rapoarte
specializate
de solvabilitate
|
|
Fondul
asiguraților
|
Fondul
asigurătorului
|
|
A
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|
Cheltuieli
reportate
|
Se recunosc la valoare de bilanț (valoarea de nominală)
|
Nu se recunosc
|
Nu participă
|
Nu participă
|
În scopul solvabilităţii, activele nu sunt recunoscute
|
|
Cheltuieli
de achiziție
|
Se recunosc la valoare de
bilanț (valoarea de nominală)
|
Nu se recunosc
|
Nu participă
|
Nu participă
|
În scopul solvabilităţii,
activele nu sunt recunoscute
|
|
Sursa: Elaborat de autor
Cota reasigurătorului în rezervele tehnice
Majoritatea companiilor de asigurări din Republica Moldova care transmit riscuri în reasigurare, calculează cota reasigurătorului în rezervele tehnice brute, conform Regulamentului privind rezervele tehnice de asigurare. Aceasta reprezintă partea de risc asumată de către reasigurător în gestiunea și soluționarea portofoliului de riscuri subscrise de către compania de asigurări cedentă.
Acest activ se contabilizează în contul contabil 142 „Alte active pe termen lung”. Conform prevederilor normative, cota reasigurătorului în rezervele tehnice se include în mărime totală în fondul asiguraților.
Tabelul 19
Recunoașterea și evaluarea cotei reasigurătorului în rezervele tehnice în scopul solvabilităţii
Denumirea activului
|
Recunoașterea activelor
|
Participarea în
fondurile de solvabilitate a activelor recunoscute în rapoartele specializate
de solvabilitate
|
Diferențe în recunoașterea și evaluarea activelor
|
|
Rapoarte financiare
|
Rapoarte
specializate
de solvabilitate
|
|
Fondul
asiguraților
|
Fondul
asigurătorului
|
|
A
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|
Cota reasigurătorului în
rezervele tehnice
|
Se recunosc la valoare de bilanț (valoarea de nominală)
|
Se recunosc la valoare de bilanț (valoarea de nominală)
|
Participă la valoarea recunoscută
|
Nu participă
|
-
|
|
Sursa: Elaborat de autor
Partea de profit şi/sau rezerve, altele decât cele tehnice, spre alocare ale asigurătorului (reasiguratorului) şi active fictive altele decât cheltuielile anticipate
O categorie specială de active abordată de către Regulament este reprezentată de partea de profit şi/sau rezerve, altele decât cele tehnice, spre alocare ale asigurătorului (reasiguratorului) şi orice active fictive altele decât cheltuielile anticipate. Activele respective nu cunosc o tratare în sistemul național de raportare financiară conform Standardelor Naționale de Contabilitate, acestea fiind de cele mai dese ori întâlnite în raportarea financiară conform SIRF. Indiferent de sistemul care reglementează evaluarea și raportarea acestor active, natura acestora ține a fi momentul determinant al atribuirii lor la categoria activelor neadmise la calculul solvabilității companiei de asigurări.
Alte active
Din cadrul altor active, pot fi menționate activele contabilizate în conturile contabile 142 „Alte active pe termen lung” cu excepția cotei reasigurătorului, și 252 „Alte active curente” cu excepția cheltuielilor de achiziție. Aceste active sunt permise a participa la formarea fondului asigurătorului.
Tabelul 20
Recunoașterea și evaluarea altor active în scopul solvabilităţii
Denumirea activului
|
Recunoașterea activelor
|
Participarea în
fondurile de solvabilitate a activelor recunoscute în rapoartele specializate
de solvabilitate
|
Diferențe în recunoașterea și evaluarea activelor
|
|
Rapoarte financiare
|
Rapoarte
specializate
de solvabilitate
|
|
Fondul
asiguraților
|
Fondul
asigurătorului
|
|
A
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|
Alte active
|
Se recunosc la valoare de bilanț (valoarea de nominală)
|
Se recunosc la valoare de bilanț (valoarea de nominală)
|
Nu participă
|
Participă la valoarea recunoscută
|
-
|
|
Sursa: Elaborat de autor Conform art. 34 al Legii cu privire la asigurări, activele care sunt arestate, confiscate, sunt obiect al contractelor de gaj, sursă de plată a obligaţiilor asumate prin garanţii bancare, sau mijloc de acoperire a altor obligaţii, nu pot fi admise să acopere rezervele tehnice ale companiei. Prin urmare, oricare activ care conform prevederilor Regulamentului este admis a participa la formarea fondului asiguraților, concomitent trebuie să corespundă cerințelor art. 34 al Legii cu privire la asigurări, în caz contrar, trebuie excluse din acest fond.
Noul regim de solvabilitate implementat în Republica Moldova reprezintă una din principalele pârghii de reglementare a pieței asigurărilor de către organele de supraveghere. În esența sa, acesta constituie o estimare a indicatorilor care reflectă gradul de risc la care este expusă o companie de asigurări, servind totodată ca bază în analiza și gestiunea riscurilor, cât și pentru identificarea și prevenirea insolvabilității.
Din perspectiva organelor de reglementare, regimul actual de solvabilitate reprezintă un mijloc de monitorizare și menținere a nivelului de solvabilitate a companiilor de asigurări din Republica Moldova. În scopul asigurării unor indicatori ai solvabilității cât mai adecvați pe piața asigurărilor, organele de supraveghere trebuie să dezvolte măsuri de implementare și de asistare a companiilor de asigurări în vederea menținerii unui nivel optim a indicatorilor de solvabilitate.
Auditor junior al FlagMAN-D Șișcanu Lina